Afumarea carnii si afumatorile

• Inainte de a scoate bucatile de carne din saramura le "scaldam" in solutia care s-a adunat la fundul vasului. Dupa aceea le spalam cu apa calduta pentru a evita "eruperea" ulterioara a sarii, le zvantam intr-un loc uscat si racoros 1-2 zile, dupa care umreaza afumarea.

• Carnea zvantata trebuie pusa imediat la fum. La tara de obicei podul este si locul afumatorii. Daca nu, aproape in fiecare gospodarie taraneasca exista afumatorie.

• In legatura cu afumarea exista mai multe probleme care contribuie la calitatea produsului. Astfel in primul rand fumul trebuie sa cuprinda uniform toata suprafata carnii. De asemenea fumul trebuie sa fie rece, altfel se topesc partile grase din produsele puse la fum. O mare grija trebuie avuta la continuitatea fumului si grosimea lui.
• Combustibilul cel mai potrivit pentru fum il constituie lujerii de porumb nu prea uscati sau rumegusul. De asemenea se poate folosi si coaja de fag sau stejar. Sa nu folosim niciodata lemn de brad, deoarece acesta da un gust neplacut, amar.
• Iata un mod simplu de confectionare a unei afumatori:
• Se sapa doua gropi de cate 45-70 cm diametru si de 30- 40 cm adancime, cu o distanta de 1 metru intre ele. Se leaga cele doua gropi cu un sant de 25-30 cm adancime si 10-15 cm latime. 
• Santul il acoperim cu o scandura peste care punem pamant. Acesta va fi tunelul de racire a fumului. Pe una din gropi asezam o lada cat mai inalta si inchisa fara fund.
• Crapaturile de pe marginea lazii le astupam cu hartie de ziar. In lada montam drugi de pentru agatarea carnii.
• Partea de deasupra a lazii o lasam cu fisuri, pentru asigurarea unui curent slab. Deasupra lazii vom confectiona din hartie gudronata sau tabla un fel de acoperis pentru a ferii afumatoarea de precipitatii.
• Daca nu avem la dispozitie o lada corespunzatoare se poate folosi un butoi vechi.
• Groapa ramasa libera este pentru fum, pe care il indreptam prin canal catre cealalta groapa, cu ajutorul unei bucati de tabla.
• Carnea se tine la fum 1-5 zile dupa reteta.